Fie ca e vorba de un job de styling, directie creativa, fotografie, strategie de comunicare si marketing, branding sau scris, incerc sa le fac cu pasiune, dedicare si din ce in ce mai multa disciplina. Pentru a pune energie in fiecare lucru pe care il fac, trebuie sa am un loc in care sa ma incarc, un loc cu liniste si good vibes pe care il numesc ACASA.

Acasa e locul din care vine inspiratia, cel mai des. Acasa ma trezesc cu energie si entuziasm. Acasa lucrez cateodata de la 4 dimineata la 7 dimineata – cum este in momentul in care scriu acest text – pentru ca trebuie sa il predau inainte sa ajung la birou, la agentia de publicitate in care lucrez. Acasa stau cand am consumat toata energia buna si trebuie sa ma incarc din nou. E locul in care trag draperiile, ma bag in pat si ii permit corpului sa se relaxeze. Apoi lucrez sa imi duc mintea intr-un loc linistit, spre echilibru. Si tot asa si cu sufletul. Acasa este despre echilibru, moderatie si mai ales, despre reset. Daca e o zi prea incarcata, acasa e locul unde repornesc bateriile, unde imi aduc aminte de lucrurile care conteaza si de valorile in care cred.

In urma cu ceva vreme, cand se implineau 10 ani de cand lucram aproape non-stop, am simtit nevoia unei pauze. Asa ca m-am mutat in Londra pentru cateva luni ca sa imi resetez si sa imi reasez un pic mintea, sa procesez un deceniu de intamplari, povesti si schimbari ce s-au intamplat cu sau fara voia mea.

Cand iau pauze, fie ca sunt mai mici sau mai mari – pauza cea mare din Londra a durat fix trei luni – incerc sa ma bucur de liniste si apoi sa ma gandesc la ce am invatat, ce as fi putut sa fac mai bine si ce voi face mai departe. Perioada din cartierul Little Venice a venit cu cateva raspunsuri utile legate de lucrurile pe care le-am facut intuitiv si care ar fi menirea mea profesionala.

Una din primele amintiri pe care le am din copilarie este cand parintii ma rugau sa ies pe strada sa ma joc cu copiii vecinilor si sa imi fac prieteni. Imi spuneau lucrul acesta pentru ca nu intelegeau, probabil, de ce imi petreceam majoritatea timpului liber decupand poze din reviste, ziare, carti si orice hartie ce ar fi putut avea o poza printata. Le decupam si le lipeam pe blocuri de desen in functie de anumite teme ce mi se pareau fascinante la vremea respectiva.

Daca ar exista un portret cu mine din vremea respectiva, ar fi fost ori la scoala, ori in curtea casei, pe o patura, cu o multime de hartii taiate, o foarfeca, lipici si un glosar in care le puneam cand erau gata. Fara sa imi dau seama, fara sa stiu macar, faceam moodboard-uri de dimineata pana seara. Nu stiam de ce le fac. Nu stiam ca se numesc moodboard-uri. Nu stiam ca artistii le folosesc ca sa se documenteze si sa isi contureze viziunea asupra proiectelor. Nu stiam ca nu poti spune o poveste fara sa ai un moodboard, un scenariu si o directie creativa. O faceam intuitiv, cum stiam mai bine la vremea respectiva.

Acest obicei cu moodboard-urile a avut sens abia in Londra, cand am luat pauza de lucru si am incercat sa ma intreb ce ar trebui sa fac in urmatorii ani, daca sunt pe drumul cel bun, daca fac ceva ce vine din interior, daca am genul de job pe care il fac cu disciplina si dedicatie fara sa imi spuna cineva ca trebuie sa il fac bine.

I live for the story

Fie ca sunt texte, fotografii, combinatii de haine, culori, decor, strategii… orice idei creative, cred ca drumul meu e plin de povesti pe care le spun, intr-un fel sau altul, online si offline. Nu o fac intotdeauna in mod direct, cum este cazul de fata, insa e despre povesti nonetheless. Daca e sa ma joc un pic cu ce am scris mai sus, as spune ca… I live for the story.

Drumul spre a-mi atinge obiectivele, visele si dorintele este sa le vizualizez. Cred in puterea vizualizarii unui scop si de ceva vreme am inteles ca fotografiile si mesajele motivationale pe care le am intr-un colt din casa imi influenteaza subconstientul, actiunile si viitorul. Pe biroul pe care scriu articolele pentru blog am cateva poze printate si un mic panou cu mesaje frumoase primite personalizate de la oameni cu care am lucrat. Sunt cuvinte care ma motiveaza in momentele grele, imi aduc aminte de momentele bune si de faptul ca fiecare gand, fiecare actiune, fiecare intamplare conteaza. Si ca trebuie sa ma incarc cu ganduri bune, actiuni bune si sa fac sa se intample lucruri bune. Good thoughts, good words, good deeds.

In bula in care traiesc, Romania mi se pare un loc fain, cateodata. Motivul pentru care nu am ramas in Londra a fost pentru ca radacinile pe care le am in Romania sunt puternice si ca imi place viata pe care o am aici. M-am intrebat ce mi-ar face viata mai frumoasa si raspunsul a fost: un loc in care sa evadez cand vreau sa ma incarc, o casa in mijlocul muntilor in care sa pot sa ajung la cateva ore de tren distanta, in week-end si sa las in urma galagia orasului si a tuturor parerile din social media sau din presa care sunt ca un zgomot de fundal constant, in joburile pe care le am. Se vorbeste foarte mult despre ce a postat X, ce a facut Y. Vorbim foarte mult despre vietile altora, despre povestile altora. Insa cred ca trebuie sa ma concentrez pe povestea mea, sa incerc sa o fac frumoasa, onesta pentru mine si cei din jur, oricat de bine pot.

De ceva vreme imi doream sa imi colorez peretele din fata biroului de acasa cu un moodboard in care sa lucrez, pas cu pas, la designerul interior al unei case vechi pe care as vrea sa o renovez si sa o transform intr-o oaza de liniste si frumusete. Nu am gasit-o inca. Insa strang pozele si imi imaginez ideile de design – un mix din culturile pe care le-am experimentat si care mi-au placut cel mai mult: mediteranean, nordic, traditional romanesc, saxon, englezesc din perioada Tudor si un pic industrial. Imi doresc sa fac la fel si cu spatiul in care locuiesc in Bucuresti asa ca am amestecat doua moodboard-uri. O casa de lucru in agitatie si una de odihna, una in care ajung la finalul fiecarei zile, dupa ce consum energie si una in care ma incarc si ma resetez, asa cum am facut-o in Londra. Reset-urile cred ca sunt necesare pentru a continua povestea cat mai frumos.

Nu prea au ramas moodboard-uri pe care le-am creat care sa nu devina realitate. Si sper ca va fi la fel si cu pozele pe care le am acum in fata. Este despre ACASA, cel mai personal spatiu al fiecarui om.

Traiesc pentru povestile si experientele faine care se intampla la tot pasul in jurul meu. Prietenii de la Canon incurajeaza oamenii sa caute noi experiente, sa le traiasca si sa le impartaseasca cu cei dragi. Amintirile si povestile noastre sunt importante si merita un loc special in viata mea. Puterea amintirilor si a povestilor frumoase ma inspira si ma motiveaza sa raspandesc si in jurul meu energie pozitiva. Toate aceste povesti si amintiri pe care le surprind in fotografii pot fi imprimate pentru a le pastra si pentru a le oferi oamenilor dragi si am sprijinul tehnologiei prin Canon Selphy CP1300.

Din online in viata reala in cateva secunde!

Acest articol a fost scris in timp ce imprimanta smart Canon Selphy CP 1300 de la Canon Romania era conectata ori cu smartphone-ul ori cu laptopul si printa de zor, langa mine, fotografiile pe care mi le-am dorit in moodboard-ul pe care il numesc: ‘HOME’. Culoarea lui Canon Selphy CP1300 este cea mai indragita din ce a aparut in ultimii ani in trend – rose quartz sau milennial pink, o culoare inspirata de rasaritul soarelui ce se vede pe geam fix in secunda in care tastez aceste cuvinte.

Canon Selphy CP1300 aduce imprimare rapida a fotografiilor, calitate exceptionala a imaginii si tehnologia ce iti aduce bucuria de a tine in mana o poza proaspat iesita din imprimanta foto. Procesul de imprimare se intampla instant, fara a fi nevoie de uscare a culorilor si aduce o parte tare simpatica in care vezi cum sunt adaugate culorile pe hartie, pe rand – galben, magenta, albastru si alb. Pozele pot fi imprimate direct din smartphone, camera digitala sau de pe cardul SD. Un video mai jos.

Mai multe detalii despre Canon Selphy CP1300 gasiti aici – www.canon.ro/funwithselphy

Toate povestile merita un Selphy! Canon Romania organizeaza un concurs pe pagina de Facebook – il gasiti imediat cum intrati AICI – ce dureaza pana pe 18 noiembrie si premiaza un castigator cu sansa de a avea fotografia ilustrata de Pisica Patrata – artistul stradal si ilustratorul Alex Ciubotariu. Premiul include si o sesiune one to one cu el unde castigatorul are oportunitatea sa invete cateva tehnici de baza ale picturii murale si sa afle mai multe despre arta stradala. Mecanismul concursului e simplu: postezi o poza in comentarii la postarea Canon Romania cu o fotografie urbana – tematica “orasul meu” si o scurta descriere sau motivatie a alegerii. Castigatorul va fi ales prin tragere la sorti.

You May Also Like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *